Anual, aproximativ 1, 35 milioane de oameni își pierd viața în accidente rutiere, iar peste 50 de milioane sunt rănite grav ca urmare a acestora, conform Organizației Mondiale a Sănătății. România este țara cu cele mai multe accidente rutiere și cu cel mai mare număr de persoane decedate raportate la un milion de locuitori din Uniunea Europeană (86 de decese la un milion de locuitori, față de media europeană de 46 decese la un milion locuitori). Zilnic observăm în drumurile noastre șoferi care conduc periculos, schimbă benzile fără semnal, merg cu viteză, nu se asigură, provoacă accidente sau chiar opresc să se ia la bătaie.

Oare ce factori contribuie la aceste comportamente și ce factori fac ca o persoană blândă să se aprindă?

Pe de o parte, sunt factorii generali. După ce începem să conducem, devine o sarcină preponderent automată. Cu timpul învățăm cum să prezicem acțiunile celorlalți, ceea ce poate conduce la iluzia că îi controlăm, putând prezice eronat viteza și distanța minimă de frânare sigură. Totodată, cercetările arată că șoferii îi dezumanizează pe alți șoferi și pe pietoni în același mod ca în discuțiile din mediul online, în moduri în care nu ar face-o atunci când interacționează în persoană. Anonimitatea condusului oferă mai multe șanse ca șoferii să se comporte nedrept față de ceilalți. Cu toate acestea, atunci când oamenii simt că alți șoferi i-au tratat nedrept, probabilitatea de a răspunde în același mod crește.

Pe de altă parte, sunt factorii individuali. E posibil să resimtă o nevoie de control, să prezinte furie sau agresivitate necontrolată, să aibă o nevoie de afirmare a superiorității, mândrie narcisică, ego necontrolat sau prezintă o gândire de tip primitiv, bazat pe hormoni sau să fie sub influența unor factori emoționali.

Cu toate că majoritatea șoferilor înțeleg pericolul de a conduce distrași, deseori riscul de coliziune asociat cu factori emoționali puternici este trecut cu vederea. Șoferii obosiți, emoționați, triști sau stresați pot avea abilitățile de conducere afectate într-un mod negativ, afectând siguranța la trafic.

Abilitățile normale de frânare și capacitatea de a prezice acțiunile celuilalt șofer pot fi diminuate de o stare emoțională puternic negativă sau pozitivă. Șoferii își pierd legătura cu ceilalți șoferi și acordă mai puțină atenție condițiilor nefavorabile în timp ce fac față emoțiilor dificile. Dacă sunteți distras de tristețe, îngrijorări sau gânduri diverse, încercați să le îndepărtați și ajungeți în siguranță, cu muzică sau tehnici de respirație.

Într-un studiu din 2010 (Sansone, Lam și Wiederman, 2010) s-a observat o legătură între dorința de sinucidere și conducerea în stare de ebrietate, iar alți cercetători au regăsit o legătură puternică între un comportament de conducere imprudent și lipsa de sens și de scop în viața persoanei, simptome asociate depresiei și dorințelor suicidare. Mai mult, psihiatrul MacDonald a sugerat că unii oameni caută să se sinucidă printr-un accident rutier ca „mijloc de a evita rușinea” acțiunii.

Totodată, corelații pozitive au fost regăsite între condusul agresiv și psihopatie. Astfel, persoanele cu niveluri înalte de psihopatie sunt mai predispuși să realizeze încălcări ale legislației rutiere și să manifeste furie și agresivitate. Alte cercetări au studiat efectele sesiunilor de terapie asupra șoferilor. Șoferii care au participat activ la sesiunile de terapie au învățat tehnici de relaxare, de autocontrol și exprimare sănătoasă, precum și strategii de schimbare cognitivă. Rezultatele au subliniat eficiența ședințelor de terapie, reducându-se semnificativ frecvența și intensitatea furiei. Totodată, la un an după terapie, aceștia au continuat să-și controleze furia la fel de bine ca imediat după finalizarea intervenției psihologice.

Care este stilul tău de condus?

Cercetătorii Taubman-Ben-Ari și colegii au conceptualizat 4 stiluri de conducere după studiere șoferilor și a comportamentelor lor (2012).

Stilul de condus furios

Stilul furios și ostil de condus este caracterizat prin expresii frecvente de furie, iritare și comportament ostil față de alți șoferi de pe șosea. precum injurii, claxone, flash-uri. Șoferul care prezintă acest stil de conducere, lasă emoțiile să domine deciziile rationale, ajungând să sacrifice siguranța tuturor. Acest stil de conducere se regăsește mai mult la bărbați decât la femei, în special la tineri. Desigur, toată lumea se mai enervează pe drum din când în când, însă oamenii care adoptă acest stil de condus prezintă astfel de comportamente la volan cu preponderență.

Stilul de condus furios este periculos nu numai pentru ceilalți șoferi de pe șosea, ci și pentru sănătatea emoțională a celui care o afișează. Atunci când începe să te cuprindă furia la volan ar fi bine să încerci un exercițiu de respirație conștientă sau să îți pui o muzică relaxantă. Dacă totuși acest stil continuă să fie preponderent, ar fi bine să discuți cu un specialist Clear Mind pentru a remedia aceste aspecte.

Stilul de condus imprudent și neglijent

Acest stil de condus este, de asemenea, adoptat de mai mulți bărbați decât femei, iar vârsta este un predictor semnificativ și de această dată. Stilul de condus imprudent este adoptat mai mult de persoanele care prezintă scoruri scăzute la agreabilitate și conștiinciozitate și prezintă un nivel redus de autocontrol și empatie. Acest stil este cel mai riscant dintre toate cele patru și este clasificat prin condus agresiv, depășirea vitezei, schimbarea benzilor, lipsa semnalelor, căutarea de senzații extreme și încălcarea deliberată a normelor de conducere pentru propria plăcere.

Stilul anxios

Stilul anxios apare preponderent la femei, decât la bărbați și nu diferă în funcție de vârstă la fel de mult ca anii de experiență la volan. În unele cazuri, acest stil poate fi clasificat ca fiind periculos, deoarece șoferul are o încredere redusă și poate aprecia greșit distanța și viteza unui alt vehicul. Persoanele care adoptă acest stil tind să vadă conducerea ca pe o experiență cu un nivel înalt de stres și tensiune, reprezentând o amenințare pentru viața lor, indiferent de context. Dacă te regăsești în acest stil ar fi bine să discuți cu o persoană apropiată sau cu un psiholog Clear Mind pentru a reduce nivelul de anxietate.

Stilul atent și grijuliu

Stilul atent este regăsit mai des la la femei decât la bărbați și mai mult la persoanele în vârstă decât la tineri. Acesta se caracterizează prin considerație față de ceilalți pe drum, mai puțină căutare de senzații tari și un nivel mai ridicat al atenției. Persoanele care adoptă acest stil tind să fie agreabile și calde, conștiincioase, sensibile și capabile să facă față anxietății într-un mod sănătos.

Autor: Alexandra Militaru – Psiholog Clinician